De când merg de unul singur la doctor – adică de pe la 18 ani, adică de aproape 25 de ani – nu am fost silit niciodată să dau şpagă. De ce? Pentru că am avut grijă să caut doctori buni.

Statul ZIS român sau hoţul crede pe toţi hoţi

Sunt sigur că au existat – şi poate există – doctori lipsiţi de bun-simţ, lacomi, hrăpăreţi, eventual şi incompetenţi. Pentru că uscături există în absolut orice domeniu de activitate, alături de cei buni, care fac treabă.

Excepţie face domeniul politicii româneşti, unde uscăturile sunt regula, dar aceasta este altă discuţie.

Revenind la problema medicilor, nu pot decât să fiu FOARTE SUPĂRAT de nedreptatea, hoţia şi mizerabilitatea la care sunt supuşi de către statul zis român(esc).

Sunt incalificabile şi asimilarea lor cu funcţionarii publici – care ţine de patologic -, şi încercarea de a interzice pacienţilor să îşi exprime mulţumirea sau recunoştinţa, şi tentativa jegoasă de a lua bucăţi din darurile pe care oamenii recunoscători le-ar face celor care i-au ajutat şi chiar le-au salvat vaţa…

De la minunatul Pesamosca la nenumăraţi alţi medici – pe care, în viaţă fiind, nu-i amintesc doar ca să nu aibă de suferit – sunt atâţia şi atâţia doctori care au dat enorm de mult. Primind aproape nimic de la stat.

Da, au primit un oarecare salariu, de bătaie de joc.

În schimb au primit şi atâta birocraţie, atâta batjocură, atâta nedreptate, atâtea blocaje în furnizarea de medicamente sau echipament, în atribuirea posturilor etc., etc., încât putem spune că statul a luptat (şi luptă) împotriva medicilor şi a Sănătăţii româneşti.

  • Se înţelege că mita este – şi trebuie să fie – interzisă. Nu este nimic de discutat pe această temă.
  • Dar să asimilezi cadourile date benevol mitei ţine de demenţă. Adică de nivelul tipic al autorităţilor de stat şi politicienilor din România.

Pentru că în imensa majoritate – cu excepţii cu atât mai notabile – atât autorităţile de stat cât şi politicienii români sunt HOŢI MIZERABILI.

Drumurile sunt într-o stare mizerabilă, dar şoferii sunt siliţi să plătească rovignete, taxe de pod şi accize uriaşe la carburant, iar cetăţenii români, în totalitate, plătesc impozit pentru Ministerul Transporturilor. Bătaia de joc, hoţia şi corupţia din acest domeniu sunt mai mult decât gigantice. Şi totuşi statul hoţ şi tâlhar se plânge că nu are destui bani la buget!

Este doar un exemplu, doar unul, din miile de exemple care atestă clar că avem un stat infractor, o clasă politică infractoare, instituţii de stat infractoare. Să mai amintim de câte ori statul zis român a pierdut procesele la CEDO? Şi îi convine să le piardă, pentru că tot cetăţenii de rând plătesc despăgubiri pentru abuzurile statului!

Dacă înţelegem această realitate înţelegem şi mizerabila atitudine a statului faţă de medici (ca şi faţă de profesori, ţărani, muncitori etc.).

“Hoţul crede pe toţi hoţi”, spune un vechi proverb românesc.

Statul hoţ şi tâlhar nu poate concepe că un medic primeşte un cadou de la un pacient recunoscător şi fericit. Pentru el orice primeşte un medic este mită. Şi asta pentru că 99,9% din taxele şi impozitele impuse de stat sunt ilegale, sunt abuz, hoţie şi tâlhărie. Ori un stat care fură şi tâlhăreşte, aceasta fiind activitatea sa fundamentală, nu poate concepe ceva care să nu ţină de furt şi tâlhărie.

Şi cum ar putea să fure cineva fără să dea o cotă parte – cât mai mare – hoţului suprem, statul zis român?

Mihai-Andrei Aldea

P.S. Oare câte petale dintr-o garoafă dată unei doctoriţe care ţi-a salvat viaţa constituie impozitul pe care bestia statală vrea să i-l smulgă? Asta cu toate că lucrarea medicilor din România se face nu cu sprijinul statului, ci împotriva nenumăratelor piedici pe care statul le ridică în calea medicilor…